TESTE DIN CĂRĂMIZI ȘI ÎNREGISTRĂRI AUDIO: Primăria Sectorului 1 a pus rigips peste bacterii la Spitalul cu viermi!

Închisă după apariția imaginilor cu viermi pe pacienți, secția ATI va fi inaugurată de primarul Dan Tudorache după o renovare de 1 milion de euro care n-a deranjat Acinetobacter, Proteus mirabilis și ciuperci virulente!

UPDATE: Fostul ministru Vlad Voiculescu susține pe Facebook că protocolul dintre Ministerul Sănătății și Primăria Sectorului 1 prevedea dezinfecția, dar că primarul ”s-a concentrat pe campania electorală”. 

• Gazeta publică analize prelevate din pereții Spitalului de Arși și discuții înregistrate cu muncitorii care au renovat secția ATI.
• Practic, construcția este încheiată și se așteaptă inaugurarea lui Dan Tudorache,  primarul Sectorului 1.
• Secția ATI a fost închisă pe 14 iulie 2016, după ce ziarul a difuzat imagini cu viermi care se tîrăsc pe bolnavi.
• Clădirea infectată e în administrarea Primăriei Sectorului 1.
• Firma de construcții angajată nu a făcut nici o decontaminare sau dezinfecție a pereților, așa cum recunoaște Primăria într-un răspuns către Gazeta Sporturilor!
• Consecința? Germenii care produc infecții nosocomiale mortale sînt în continuare acolo.
• Din înregistrări reiese că molozul, contaminat și el, a fost manipulat și aruncat de muncitori, care n-au fost avertizați că-și pun sănătatea în pericol.

Construcțiile sînt pe final. Dincolo de pereții falși sînt însă aceiași germeni

”Bacteriile și ciupercile au rămas neatinse și așteaptă să taie panglica împreună cu autoritățile. Publicul are dreptul să știe acest lucru: conducerea spitalului și Primăria Sectorului 1 au făcut renovarea fără să ia în calcul ce e în pereți. Infecțiile nosocomiale vor reveni rapid!”
- Medic de la Spitalul de Arși

”Nu ne-a spus nimeni că trebuie să decontaminăm pereții. Și deșeurile s-au aruncat cam așa: dă-i bătaie, Gogule, să nu ne vadă vecinu'!” Muncitor de pe șantier

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Cum poți s-o spui mai simplu? Viermi pe fața unui om.

Nu spectaculosul e de căutat aici.

Vă amintiți imaginile cu larve alburii care se tîrăsc pe fața și se strecoară în urechile unui pacient aflat la terapie intensivă?

Pe 14 iulie 2016, Gazeta Sporturilor face publice secvențe înregistrate la secția ATI a Spitalul de Arși.

Pacientul din imagini moare, la fel ca și al doilea om infectat cu larve de viermi.

Cauza decesului e, întotdeauna, complexă, dar în sîngele lor sînt depistate infecții nosocomiale.

Ministrul sănătății Vlad Voiculescu reacționează rapid. El ajunge urgent la spital și Direcția de Sănătate Publică închide secția ATI.

Parchetul deschide dosar de moarte suspectă.

Primarul Tudorache se apucă de lucru

E vară și Ministerul Sănătății și Primăria Sectorului 1 decid ”renovarea și modernizarea secției ATI”.

Peste o săptămînă, primarul Dan Tudorache merge și el la Spitalul de Arși. Imobiliar vorbind, el este șeful. Clinica funcționează într-o clădire aflată în administrarea Primăriei Sectorului 1.

Sigur pe el, Dan Tudorache anunță că a demarat deja investiția de 250.000 de euro pentru renovarea celor 5 camere ale secției ATI, plus o baie.

Și spune că se va termina repede. Nu e chiar un castel.

Cinci camere și o baie.

Responsabilitatea lui Vlad Voiculescu

Dacă imobilul este administrat de primar, siguranța pacienților stă în grija echipei de management de la Spitalul de Arși, aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

Pe 11 august 2016, ministrul Vlad Voiculescu vorbește din nou cu Dan Tudorache, primarul Sectorului 1.

Ministrul Sănătății spune la Realitatea TV că ”Renovarea secției de terapie intensivă trebuie făcută de data aceasta în mod judicios”.

Apoi, Voiculescu urcă și el în carul alegoric.

În 12 octombrie 2016, ministrul declară la Europa FM, cu aerul unei premiere: ”Se curăță până la cărămidă! Este singura șansă de a elimina infecțiile. Va fi gata până la sfârșitul anului”.

Ce s-a întîmplat în realitate

Sîntem pe 9 ianuarie 2017. Gazeta face o vizită în secția renovată.

S-a ras tencuiala, s-a pus alta, s-a zugrăvit și s-a pus rigips. Amenajarea are dimensiunea a două apartamente de 3 camere. Lucrarea e terminată în proporție de 95% și costul e de aproape 5 milioane de lei. De patru ori mai mare.

1. Nu e pentru prima oară cînd se curăță pînă la cărămidă - au existat și alte spitale renovate în același fel.
2. Degeaba ajungi la cărămidă dacă nu cureți și nu tratezi special cărămida, pentru că germenii rămîn fix în același loc. Ceea ce se întîmplă acum, în ianuarie 2017, la Spitalul de Arși!

Or fi mizat pe faptul că germenii or să o ia la fugă, ca niște lași. N-au fugit!

Teste chiar înainte să pună rigips

De unde știm că acolo sînt în continuare germeni?

Pentru că, în octombrie 2016, chiar înainte să se închidă cu rigips pereții, o sursă a ziarului ia teste de sanitație de pe cărămizi, din instalația de apă și din instalația de aer condiționat.

Dă probele la analizat în două laboratoare.

”Din toate zonele de prelevare pe mediile de cultură s-au dezvoltat fungi”
- Rezultatele analizelor din pereții Spitalului de Arși

Primul laborator descrie fungii:

• ”Aspectul macroscopic: colonii pufoase pînă la lânoase, inițial albe, devin progresiv roze, galbene sau portocalii”.
• ”Aspectul microscopic: macroconidii lungi, subțiri, ușor incurbate, cu 1-5 septuri”.

În cărămida din sală se descoperă Proteus mirabilis și Acinetobacter haemolyticus.

În cărămida de la ATI sînt prezenți Ochrobactrum anthropi, Proteus mirabilis și Sphingomonas paucimobilis.

În instalația de apă se descoperă Klebsiella pneumoniae.

Bacteristan.

Dosarele morților de la "Colectiv"

Vă amintiți?

Unele dintre aceste bacterii se regăsesc în cele 13 dosare medicale ale pacienților de la "Colectiv", care au trecut pe la Spitalul de Arși și au murit.

Pacientul numărul 1: ”A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu Acinetobacter și Klebsiella”.

Pacientul 2: ”În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitalicești: Pseudomonas spp, Provid. spp, Acinetobacter şi Klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală la antibiotic, inclusiv la Colistin”.

Și tot așa, caz după caz, om după om.

Una dintre cele mai periculoase ciuperci

Încastrate în perete, bacteriile și ciupercile sînt vechi cunoștințe ale medicilor de aici, așa că, privind rezultatele testelor din cărămidă, doctorii le descriu cu ochii închiși.

”Proteus mirabilis este un germene campion al rezistenței la antibiotice”, explică un doctor.

”Sphingomonas paucimobilis apare în probe recoltate în ianuarie și martie din apa sterilă folosită în blocul operator și în apa de la dușul din sala de baie a pacienților arși”, continuă el.

Sursele atrag atenția că ”al doilea laborator, specializat în identificare cultură microbiană prin spectrometrie de masă, a arătat că în toate zonele de testare a fost identificată ciuperca Fusarium moniliforme. Este una din cele mai periculoase ciuperci, alături de Aspergillus, și una din cele mai rezistente la antibiotice”.

”Ciuperca Fusarium moniliforme este foarte virulentă la pacienții cu imunitate redusă și, în special, la cei cu arsuri extinse. Se poate răspîndi în tot organismul, cu precădere în sinusuri, plamîn, creier, oase, articulații, piele. Odată contaminat, mortalitatea variază între 50-80%”
- Medic de la Spitalul de Arși despre o ciupercă descoperită și în cărămizi, și în apă

Analize luate chiar înainte să pună rigipsul peste cărămidă

Gazeta face publice cele două buletine de analize, prelevate chiar înainte de a se pune rigipsul peste pereți.

Cum s-a lucrat de s-a ajuns în această situație? Lucrarea e gata, se pregătește inaugurarea și germenii sînt tot acolo!

Muncitorii susțin că ei nu au știut că pereții sînt contaminați, că nu li s-a cerut să-i dezinfecteze și că ”n-am folosit echipament de protecție”.

Iată cum sună dialogul înregistrat, purtat de către una dintre sursele ziarului cu unul dintre responsabilii de pe șantier.

”S-a lucrat sîmbăta și duminica în forță, să nu vadă lumea”

-A luat cineva probe de pe suprafețe, ziduri, apă, aer înainte sau în timpul renovării?

-Hmm... Acum nu depinde... De mine... De noi...

-Nu, nu, nu. A venit cineva din spital, vreun doctor, vreun epidemiolog, o persoană care să ia probe de acolo?

- Nu, domnule, nu am văzut!

- Bun. Pereții mi-ați zis că au fost dați până la cărămidă jos...

- Cărămidă, și după cărămidă...

- Cărămidă, și după cărămidă au curățat au pus iarăși ciment... Nu?

- Da, la asta s-a lucrat sâmbăta și duminica în forță, să nu vadă lumea.

- Au fost decontaminați cu vreo substanță? Cu clor, cu... știți, e și o substanță  împotriva fungilor, a ciupercilor.

- Nu.

- Nu? Deci nu s-a dat cu nimic. Deci n-au decontaminat cu nimic.

”Nu ne-au spus să ne protejăm”

- Ați avut echipament de protecție pe care să-l purtați doar acolo? Doar în incinta în care ați lucrat?

- Nu. Nu.

- Deci nu a fost respectată nicio regulă, nicio...

- Au luat la câte unii o mască d-aia...

- Deci nici măcar nu vi s-a zis că puteți să vă contaminați dumneavoastră cu microbii care sunt acolo?

- Nu ne-au spus. Și cine, păi cine să ne spună chestia asta?

”Dă-i bătaie, Gogule, să nu ne vadă vecinu'!”

- Reziduurile... trebuie puse în saci etanșeizați...

- Ce saci? Hai să vă spun... Era niște tubulatură acolo. Și acum este aruncată pe acolo. O aruncau cu lopata de sus, băgată în remorcă.

- Am văzut o remorcă, erau la aer toate.

- Da. A pus o prelată acolo și dă-i bătaie, Gogule, să nu ne vadă vecinu'!

(...)

-Haideți să vă spun. Viață multă nu are. Deci acest obiectiv nu are viață multă. O să vă... Într-un an, doi de zile o să moară.

Dezafectare, decopertare, dar nu dezinfectare

De aproape o lună, Gazeta încearcă să dialogheze cu Primăria Sectorului 1. N-a acceptat decît o corespondență pe email.

Publicăm integral lista de lucrări care a fost comunicată de primăria condusă de Dan Tudorache.

”Dezafectare... dezafectare... desfacere... decopertare”.

Și mai departe.

”Rostuirea zidăriei după decopertare”. ”Armarea zidăriilor”. ”Montare panouri din gips-carton”.

Nu există nici o referire la decontaminare sau dezinfecție. Pentru că nu s-a făcut așa ceva.

Ziarul întreabă Primăria Sectorului 1 dacă a știut că lucrează într-un sit contaminat:

-A existat un control microbiologic în timpul lucrărilor? Dacă da, cine sînt specialiștii care au supravegheat și coordonat aceste teste și care sunt rezultatele lor?

-În data de 22 august 2016, laboratorul Spitalului de Arși a recoltat probe microbiologice pentru control intern din pereții secției ATI.

”Rezultatele testelor de sanitație au fost conforme microbiologic, motiv pentru care nu s-au mai recoltat ulterior pentru analiză probe microbiologice”
- Răspunsul Primăriei Sectorului 1

Ei nu recunosc bacteriile din pereți

Unde sîntem?

Laboratorul Spitalului de Arși susține că în pereți nu există bacteriile și ciupercile găsite de cele două laboratoare unde sursa Gazetei a comandat analizele.

Și, dacă o problemă nu e recunoscută, ce sens are să te mai gîndești la o rezolvare, nu-i așa?

Nu există bacteriile probate în sîngele pacienților decedați după "Colectiv", bacteriile depistate tot timpul în spital și aceleași bacterii găsite în sîngele pacienților pe fața cărora s-au tîrît viermii.

Bacteriile din cărămizi așteaptă inaugurarea.

Aici sîntem.

Dar mîine continuăm.