ENEN

Frankfurter Allgemeine Zeitung despre criza dezinfectanților din România: ”Cercetările de luni de zile ale jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor au descoperit o bombă bacteriologică precum într-un film interpretat de Orson Welles”

Articol publicat luni, 9 mai 2016, 13:05

Cotidianul german compară situația cu cea dintr-o ecranizare după un roman al lui Graham Greene, în care Orson Welles joacă rolul unui gangster care face contrabandă cu penicilină diluată.

UPDATE:  Traian Băsescu solicită desecretizarea informărilor de la SRI pe care le-a primit ca președinte, susținînd că nu a primit informări despre problemele dezinfectanților. Asta după ce SRI a recunoscut că știa despre probleme și că ”i-am informat pe decidenții legali despre calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților”. 

"Un scandal de corupție cu consecințe mortale zguduie România", își începe FAZ articolul din ediția tipărită de azi.

"De ani de zile o companie farmaceutică a furnizat la scară largă și a umflat prețurile unui foarte diluat și aproape ineficient dezinfectant, livrat în sute de spitale și mii de camere de operații. Dezinfectantul a facilitat diseminarea germenilor de spital. Un mare număr de pacienți e probabil să fi murit", scrie cotidianul din Frankfurt.

"Scandalul amintește de filmul care are loc în Austria postebelică ocupată, după romanul "The Third Man" al lui Graham Greene. În el se îmbogățește gangsterul jucat de Orson Welles, Harry Lime, din contrabandă cu penicilină diluată. În film, vânătoarea se încheie cu moartea gangsterului, în lumea interlopă a sistemului de canalizare din Viena.

Cu toate acestea, Harry Lime a fost un amator în comparație cu omul care-i calcă pe urme șaptezeci de ani mai târziu.

Dan Alexandru Condrea, proprietarul Hexi Pharma, este sub suspiciune rezonabilă de a pune în pericol, fără scrupule, viețile a zeci de mii de pacienți cu risc. Totul a fost făcut mai ușor, din cauza superficialității din spitale, a corupției managerilor în sănătatea publică și a eșecului agențiilor de reglementare și de aplicare”.

O primă sesizare împotriva firmei a fost făcută în 2012, cînd o firmă concurentă s-a plîns la DNA în privința licitațiilor aranjate din spitale, mai scriu nemții. "Dosarul a aterizat la Procuratura Bucureștiului care a oprit cercetarea".

"Că a putut fi descoperit scandalul acum, asta opinia publică n-o datorează justiției, ci investigației jurnaliștilor", scrie FAZ.

"Jurnaliștii investigau urmările catastrofale ale incendiului dintr-un club. La 30 octombrie 2015 au murit 27 de oameni tineri în flăcările clubului bucureștean Colectiv. Cea mai tînără victimă avea 15 ani".

"Numeroși răniți în incendiul de la Colectiv au fost transferați în spitalele din străinătate, din cauza lipsurilor, din cauză că România nu avea facilități pentru marii arși. Între timp, numărul morților a urcat la 64. În 13 cazuri, nu arsurile au fost cauza morții, ci infecțiile pe care le-au luat pacienții în spitale", spune FAZ.

"Informațiile au fost îngreunate prin blocajul informațional al spitalelor românești care apelau la protejarea datelor cu caracter personal". Contactat de FAZ, și spitalul vienez Wiener Allgemeine

Krankenhaus a refuzat în ianuarie 2015 să dea informații despre bacterii multirezistente ale pacienților români.

Medici de la spitalul militar din Bruxelles au relatat totuși că pacienți români au fost infectați cu diferite bacterii extrem de grave. Printre ele, unele care aproape nu mai există în Europa de Vest, dar sînt foarte răspîndite în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Într-o apariție media din Belgia, citată de agenția română "Mediafax", era vorba de "bombe bacteriologice". Medici olandezi s-au exprimat asemănător.

"Jurnalistului sportiv Cătălin Tolontan și colegilor săi de la Gazeta Sporturilor, care s-au ocupat de situația spitalelor după ceea ce s-a întâmplat la Colectiv, le-a reușit, în urma unor cercetări îndelungate, de luni de zile, să constate cauzele infecțiilor neobișnuite foarte mari. Primul lor rezultat a fost că niciodată nu a fost verificată calitatea dezinfectanților folosiți", scrie FAZ.

"Licența produselor livrate de Hexi Pharma a fost emisă de un laborator pe care Condrea îl controla printr-o firmă de Cipru pe care tot el o deținea. Prin această firmă, se pare că patronul Condrea a cumpărat antiseptice din Germania produse la prețul pieței, la circa 8 euro pe litru, și le-a introdus în România la un preț înzecit".

"În fabrica Hexi Pharma se pare că au fost diluate atît de tare încît nu mai conțineau decît o zecime din substanța activă antibacterială. Se pare că acest dezinfectant a fost folosit în 300 de spitale și 2000 de săli de operație. Inițial, Hexi Pharma a negat că a livrat spitalelor în care au fost tratați victime de la Colectiv. Dar o cercetare a comenzilor a infirmat această versiune".

"Cîștigul lui Condrea era atît de mare încît putea mitui manageri de spitale și alte instituții de sănătate publică pentru a-și asigura contracte viitoare", spun nemții.

Ministerul Sănătății promisese în ianuarie victimelor de la Colectiv să analizeze situația din spitale, dar nu s-a întîmplat nimic, mai relatează jurnalistul Karl-Peter Schwarz.

"Ministrul sănătății a încercat să demonstreze săptămîna trecută că pacienții sunt în siguranță în spitale, iar în urma primelor teste, doar 150 dintre cele 3.500 de probe recoltate au fost în neregulă. Vineri însă, prim-ministrul Dacian Cioloș a recunoscut că instituțiile de sănătate ale statului nu sînt în stare să analizeze testele și că sînt dependenți de laboratoarele firmelor care chiar produc antisepticele".

"Cioloș a anunțat începerea unor noi cercetări, al căror rezultat ar trebui anunțat în decursul acestei săptămâni", mai spune Frankfurter Allgemeine Zeitung.

"Se anticipează foarte curînd o demisie a ministrului sănătății, mai ales că a mai apărut încă un scandal în detrimentul lui.

Vineri, a murit Patrick Ekeng, în vârstă de 26 de ani, din Camerun, mijlocaș la Dinamo București, într-un spital românesc. A căzut pe gazon, inconștient, iar în salvarea care era la dispoziție nu exista, împotriva regulamentului, un defibrilator. Încercările de resuscitare, care au avut loc abia la spital, au venit prea târziu", încheie cotidianul german.

Anticiparea celor de la FAZ a fost corectă.

Astăzi la prînz, la cîteva ore după apariția articolului, ministrul sănătății, Achimaș-Cadariu, a demisionat.

Episodul următor

Liderul mondial Anios a dat în judecată Ministerul Sănătății pentru că a acoperit dezinfectanții diluați de la Hexi Pharma. Francezii descoperiseră încă din 2012 coruperea produselor