Mărturie despre cum se fură în sistemul electronic de achiziții publice! Hexi iese pe locul 1 în toate topurile pe dezinfectanți

Scandalul antisepticelor diluate îi face pe oameni să vorbească. Ei explică felul în care statul român cheltuiește în SEAP în fiecare an între 12 și 17 miliarde de euro.

• Dacă nu știați, că noi nu știam, ”a închide o licitație publică” înseamnă metoda prin care autoritatea publică și o firmă devin complici.
• Se aplică la construcții, la IT, în spitale și oriunde există bani cheltuiți de către stat.
• Cîțiva oameni cu mare experiență în SEAP fac o demonstrație despre ”cum se închid contractele”.
• În privința dezinfectanților, spitalele au aplicat mai multe rute ale sifonării banilor către Hexi, dar și către alte firme.
• Directorii din Sănătate au inventat, împreună cu oamenii lui Dan Codrea, zeci de coduri CPV la licitații.
• Cu o timiditate disproporționată față de iritarea publică, Ministerul Sănătății susține oficial că ”nu avem ce să le facem directorilor, că nu-i putem sancționa pentru achiziții”.
• Nu-i nimic, dacă voi nu aveți ce să le faceți, ei au ce să ne facă. Azi e doar începutul a ceea ce ne-au făcut tuturor.

Investigație de Mirela Neag, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

În felul lor, cei trei bărbați sunt simpatici.

În felul nostru, de oameni obișnuiți, care nu suntem specialiști în SEAP, sunt enervanți.

Știu multe despre licitațiile publice.

Au observat felul în care se manipulează sistemul și se truchează licitațiile.

Contracte de mentenanță de sute de milioane de euro

Cei trei sunt temperamente diferite.

Unul este mai aproape de zona soft.

E calm, elocvent și dedicat ideii că "investigația e atât de cinetică încât e clar că niște oficiali din stat vor fi loviți de ea. Dar trebuie să protejăm instituțiile, pentru că le-am făcut din banii noștri".

Cel din mijloc și decanul de vârstă, 40 plus, e cel care cunoaște cel mai bine jocul dintre autoritățile publice și firme. "Știți cât sunt contractele de mentenanță în IT? Ajung și la 18-20% din valoare. Sute de milioane de euro pe an! De cele mai multe ori de banii ăștia ministerele primesc o hârtie pe care scrie: vă ajutăm, sunați la un call center!".

Al treilea, pare puțin peste 40, este liderul informal. El și "softistul" au fost angajați mulți ani, chiar la începuturi, pentru statul român.

"Cunoaștem sistemul electronic de licitații încă înainte de aderare, când mergeam săptămânal la Bruxelles pentru a înțelege sistemul european de achiziții publice. Am făcut parte din echipa care a elaborat precursorii SEAP și, mai apoi, am lucrat și la SEAP".

De ce acum sunt în afara acestui sistem?

"Din cauza politizării" este răspunsul lor.

"Statul ar trebui să lucreze cu cei mai buni furnizori, nu cu hoții"

Acum, cei trei colaborează pentru un soft de analiză inteligentă care extrage date din SEAP.

Sunt deschiși. Recunosc că țintesc să-și atragă clienții: companii private sau statul.

"Deși, la cum vor recepta autoritățile toate aceste dezvăluiri, ne temem că ne vor trage heblul. Nu suntem surse în sens strict, pur și simplu vrem ca niște lucruri să se afle ca să poată fi schimbate în bine, oamenii să facă business cinstit, iar statul să-și aloce resursele publice rațional".

Când se ceartă, devin amuzanți.

"Republicanul", decanul de vârstă, e supărat pe nepăsarea statului. Ceilalți doi, "democrații", susțin că "statul trebuie ajutat și trebuie să lucreze cu cei mai buni oameni, cu cei mai buni furnizori, nu cu hoții".

Începem discuția în fața uriașei baze de date unde sunt grupate toate achizițiile publice din România.

"Hexi e pe locul 1 în toate topurile"

- Cu câte firme lucrează statul român, în toate domeniile?

- Cam 65.000 de firme livrează pentru 15.000 de autorități contractante. Am rotunjit puțin cifrele ca oamenii să le rețină mai ușor.

- Ce arată clasamentele pieței de dezinfectanți?

- Că Hexi Pharma este pe primul loc atât la valoare, cât și la numărul de contracte. De fapt, de câteva săptămâni, de când studiem piața dezinfectanților, n-am găsit niciun clasament pe antiseptice în care Hexi să nu fie pe locul 1. Există, desigur, și alte firme cu mari contracte.

- Dar în clasamentul pe 2015 făcut public de Ministerul Sănătății Hexi era pe locul 2.

- Nu polemizăm cu nimeni. Ministerul a folosit un singur cod CPV când a realizat statistica la care vă referiți. De fapt, Hexi a lucrat cu 86 de coduri, vânzând aceleași produse! Oamenii înțeleg exact care clasament este cel real. De pildă, și dacă punem doar 34 de coduri CPV, folosite de mai mulți distribuitori de dezinfectanți, tot Hexi rămâne pe primul loc.

Cum se "închide contractul"

- Prin ce mijloace se ajunge la o asemenea dominare a pieței?

- Noi numim acest lucru "o închidere a licitației".

- Ce înseamnă asta?

- În termenii specialiștilor în achizițiile publice, "închiderea" presupune ca ofertantul, de comun acord cu instituția publică, să găsească o cale prin care să dedice licitația și să-i excludă pe ceilalți participanți.

- Adică s-o trucheze.

- În licitații se folosește un termen mai blând: "închidere". Există "închidere brută", pe care o fac durii, cei cărora nu le pasă de riscuri.

- De pildă?

- În cazul dezinfectanților se prevede o performanță pe care nu o poate îndeplini decât o firmă.

- Da, ni s-a descris procesul de trucare a licitațiilor la biocidele din spitale. Și Hexi, dar și alte firme îl foloseau.

- Noi nu suntem specialiști în dezinfectanți. Ni-l explicați și nouă ca să facem comparație cu alte domenii?

- De pildă, spitalul cerea ca un produs să aibă un efect de ucidere a populației de bacterii într-un timp foarte scurt: 15 minute. Practic, nimeni nu poate face asta, la caracteristicile standard. Hexi pretindea că poate să facă. Și câștiga. Sau veneau alte firme, străine, care aveau un anumit component specific, care se trecea în caietul de licitație. Cum se întâmplă în alte industrii?

- La fel. Vine Fujitsu și spune "calculatorul meu are cinci leduri". Și apare cerința de cinci leduri în caietul de sarcini. Trivializăm, desigur, exemplul cu ledurile, dar o facem ca să înțeleagă publicul.

Cum procedează integratorii din IT sau din construcții

- Alte metode de a "închide" contractele?

- Cele mai multe "închideri" nu sunt brute, cum le-am descris pe cele de mai sus. Ci altfel. Ele se numesc "Account protection".

- E un jargon de business.

- Da, de business legitim. Însă, în cazul achizițiilor publice din România, "Account protection" înseamnă altceva. Să-i elimini inteligent pe competitori, tu fiind mână în mână cu statul.

- Ne dați un exemplu?

- Ești reprezentantul pe România al unei mari firme de IT și primești un discount atât de mare încât tu poți să vinzi scump statului fără ca nimeni să te poată concura.

- Tocmai ați descris cazul Microsoft.

- ("Republicanul" râde). Doar Microsoft?

- Și cum se face, concret, asta?

- Există un om. Se numește Account Manager. Care cunoaște un secretar de stat. Se întâlnesc "la o cafea", eufemismul pentru șpagă, și află că peste un timp se va pune pe SEAP o licitație de zeci de milioane de euro.

- El pentru cine lucrează?

- Account Managerul pote fi freelancer sau poate fi angajat pentru un integrator de servicii. Construcții sau soft, să zicem.

- Și?

- Omul pe care l-am numit Account Manager are relații nu doar la stat, ci și la celelalte firme de soft și de echipamente. Vorbește cu ele. Una dintre ele gândește "închiderea". Adică vine cu propunerea ca statul să treacă în caietul de sarcini o tehnologie cu performanțe pe care doar ea le deține. După o rundă de discuții, Account Managerul predă dosarul unui Bid Manager. Omul acesta face efectiv aranjamentele cu toți subcontractorii și, la un moment dat, dă către Account specificațiile caietului de sarcini, pe care Accountul îl predă ministrului sau băiatului deștept din minister. Din acel moment, "închiderea" este realizată.

- În ce sens?

- Specificațiile caietului de sarcini conceput de firma integratoare este pus de către autoritate în SEAP.

- Și prețurile?

- Uriașe față de cele pe care statul le-ar obține dacă ar licita corect pe SEAP.

- Care este valoarea achizițiilor în SEAP?

- Asta e altă discuție. Din 2007 și până acum cifra pe care o afișează SEAP este de aproape 150 de miliarde de euro. Și aici nu intră Tarom, Loteria, Salrom, adică Regia Sării, și alte companii importante. Noi estimăm însă că cifra mai aproape de adevăr este de 110 miliarde de euro.

- Cum o diferență atât de mare?

- Din anomalii.

Cifra totală a achizițiilor în 2007-2016 este de 645 de miliarde de lei dacă nu se elimină ”aberațiile” și de 484 de miliarde de lei dacă baza de date este curățată

Anomalii de 4 mld euro pe an

"Softul nostru are integrat un reper filtrabil pe pragul de achiziţie directă. 30.000 de euro pentru produse şi servicii şi 100.000 pentru lucrări. Toate achiziţiile directe ce depăşesc aceste limite sunt etichetate ca având o problemă. Noi i-am spus anomalie", descriu ei una dintre situații.

Uneori achiziţia se realizează, chiar la o valoare ce depăşeşte pragul legal. N-ar trebui eliminată.

Alteori însă, apar ordine de mărime în plus în sumele din achiziții.

Precum această eroare de redactare.

6.796.598 lei - valoare estimată a procedurii conform anunţului de participare 76063/22.04.2009:

5.762.746.634 lei - valoare finală a contractului conform anunţului de atribuire 150622/08.10.2014:

În acest caz, autoritatea contractantă, Comuna Hilişeu-Horia - Primăria Hilişeu-Horia, a greşit în momentul publicării anunţului de atribuire.

SEAP foloseşte sistemul american de despărţire a cifrelor. Cel mai probabil, autoritatea a omis introducerea punctului la ultimele 3 zecimale, iar cifra corectă a valorii de atribuire este 5,762,746.634 lei.

Asemenea erori de "utilizare" a SEAP-ului sunt frecvente în sistem.

"Este clar că există o problemă cu datele SEAP. Orice sistem de asemenea anvergură are probleme. În anii 2007-2010 SEAP era un exemplu de bună practică în UE. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. O eroare rezonabilă ar fi de 3%. Diferenţa dintre totalul oferit de SEAP şi cel care exclude achiziţiile cu anomalii este însă fabuloasă şi greu de digerat".

Aceasta este valoarea estimată

Și aceasta este valoarea înregistrată în sistem. Este evident o eraore, dar ea deformează totalul achizițiilor publice

Ministerul Sănătății: "Nu avem ce să le facem directorilor de spital care au folosit zeci de coduri CPV pentru achizițiile de dezinfectanți!"

În topul dezinfectanților intră Hexi, Al Carina, GB Indco, Intercoop, producători sau importatori de dezinfectanți.

Dar în topurile cu zeci de CPV-uri apar și companii care se axează mai degrabă pe medicamente și alte produse. De ce apar?

Pentru că, din cauza aranjamentelor, firmele de antiseptice folosesc mai multe coduri.

86 de coduri în cazul Hexi Pharma.

34 de coduri în cazul altor companii, inclusiv cele care aduc produse din Franța sau Germania!

În aceste condiții, orice autoritate care ar vrea să studieze ce se întâmplă pe piață are mari greutăți.

Pe datele existente, Ministerului Sănătății îi este imposibil să afle care este valoarea dezinfectanților consumați în cele peste 300 de spitale din România.

Dacă ar vrea să mărească bugetul pentru dezinfectanți, Guvernul nu ar ști de la ce sumă să plece!

Ministerul a spus marți, 14 iunie, la ultima conferință de presă, că nu e normal ce au făcut spitalele, folosind zeci de coduri CPV pentru achiziția de dezinfectanți și că "e răspunderea managerilor".

Întrebat în ce constă răspunderea și ce măsuri se vor lua, Laurențiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt, a spus că: "Nu putem lua măsuri pe achiziții!".

A urmat un dialog încordat între jurnaliști și oficialul ministerului:

Presă: De ce nu puteți lua măsuri?

Minister: Pentru că achizițiile sunt treaba DNA și a Curții de Conturi.

Presă: Așteptați să rezolve procurorii situația din achizițiile spitalelor?

Minister: Nu puneți problema așa! Pur și simplu, pe legislație, nu putem pedepsi pe cineva pentru ceva legat de achiziții.

Presă: Nu vă supărați, dar nu e așa! Cum să nu poată ministrul să ia o măsură administrativă cu privire la cineva care a folosit zeci de coduri CPV pentru același produs?!

Minister: Care a trucat licitațiile adică.

Presă: Dumneavoastră o spuneți, nu noi. Cum nu are putere ministrul asupra unui director care alocă resursele publice cum vrea el?

Minister: Oricât ați insista, aceasta este situația! Studiem posibilitatea de a pune în noul contract de management o clauză legată de achizițiile publice. Ca să-i putem motiva și evalua pe manageri și pentru achizițiile publice.

De ce controlează Ministerul acum doar 42 de produse din 380

Mesaj de la un cititor.

"Declarații halucinante ale Ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru:

«Nu trebuie să găsească Guvernul soluţia magică pentru a rezolva problemele educaţiei şi lipsa locurilor de muncă. Dacă vom găsi acea doză de optimism, de solidaritate cu ce fac alţii, s-ar putea să mişcăm lucrurile. Esenţial nu este să ai o majoritate de profesori care să fie mai bine pregătiţi, nu este să ai o majoritate statistică de elevi mai bine pregătiţi, ci o minoritate care să aibă un efect viral».

Poate că așa a gândit și Ministerul Sănătății când a decis să controleze acum doar 42 de biocide din 380.

Controlează câteva dezinfectanți și restul controlului se viralizează".