Lovitură după ce dosarul Hexi a devenit public: 5 laboratoare demonstrează că dezinfectanții erau falsificați și ineficienți. Au picat chiar și testele de la laboratorul lui Condrea!

Azi se încheie jocul dublu oribil al multora dintre mogulii sănătății din România, care au sărit să apere sistemul și substanțele Hexi Pharma.

• Achimaș Cadariu și Monica Pop află azi dintr-un dosar penal ceea ce românii au înțeles de la început: biocidele sever diluate periclitează oamenii, nu omoară germenii!

”Biocidele analizate ale firmei Hexi Pharma nu au respectat niciodată proporția declarată de substanțe active și, prin urmare, nu au omorât microorganismele”

”Folosirea acestor substanțe în 340 de spitale din toată țara a dus la proliferarea, an după an, a microorganismelor care generează infecții nosocomiale și, implicit, propagarea bolilor asociate actului medical”
- Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

De Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

În sfârșit, oamenii pot vedea cu ochii lor.

Începând cu mai 2016, luni de zile, somități ale lumii medicale din România au încercat să susțină varianta că, de fapt, ”or fi fost diluați dezinfectanții Hexi Pharma, dar poate că erau eficienți”.

Printre ei, oameni cu merite și reușite diverse, profesioniști sau doar guralivi, însă uniți de același interes: Patriciu Achimaș Cadariu, Adrian Streinu-Cercel, Alexandru Rafila, Monica Pop sau Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului medicilor.

Totul în slujba teoriei: ”Ce s-a întâmplat în cazul Hexi Pharma și ce se petrece, în general, în sistemul medical românesc nu e chiar atât de rău”.

Ipoteza unor dezinfectanți grav falsificați și totuși eficienți este o insultă pentru niște minți științifice.

Iar povestea aceasta se încheie aici și acum.

Biochimiști din Italia, Cehia și România spun același lucru

Atât Parchetul, cât și Hexi Pharma au trimis biocidele la următoarele laboratoare:

• Chemila (Cehia).
• Eurofins (Italia).
• Cantacuzino.
• ICECHIM.
• Unilab.

Chimiștii au analizat, în funcție de specificul laboratoarelor, compoziția și eficiența biocidelor Hexi Pharma.

Rezultatele, așa cum arată ele în rechizitoriul procurorilor: ”Din 39 de produse Hexi Pharma analizate, 39 sunt ineficiente!”.

”Multitudinea de testări efectuate arată că produsele Hexi Pharma nu îndeplinesc standardul minim de eficiență”
- Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Dosarul începe cu infecțiile nosocomiale

Dosarul a devenit public la Judecătoria Sectorului 5 din București, unde primul termen de judecată va fi pe 11 ianuarie 2018, ora 13.

Cazul juridic este copleșitor ca volum și, mai ales, ca dezvăluiri despre consecințele asupra pacientului în spitalele noastre.

Speța Hexi Pharma ocupă un spațiu egal cu cel al unei biblioteci întinse pe trei pereți.

Întocmit de procurorul Romulus Varga, avansat imediat după ce a primit speța Hexi Pharma ca șef de secție la Parchetul General, dosarul începe cu explicații asupra infecțiilor nosocomiale.

Procurorul nu pozează în medic.

El folosește datele, studiile și explicațiile primite oficial de la spitale, institute de cercetări și alte instituții de sănătate publică.

Lucrează cu materialul clientului.

Autoritățile n-au avut ce face.

Dezinfectanții, rol principal în îmbolnăvirile cu infecții intraspitalicești

Statul a recunoscut, pentru că asta e legislația, că ”dezinfecția prin mijloace chimice reprezintă metoda principală de prevenire a infecțiilor în unitățile sanitare”. (Conform Art. 16, din Ordinul MS 261/2007).

Procurorii nu pretind că dezinfectanții sunt singurii care afectează infecțiile nosocomiale.

”Există și alți factori: respectarea instrucțiunilor de utilizare, consumul de antibiotice, respectarea regulilor de acces în saloane, vechimea clădirilor”, scriu ei în rechizitoriu.

Dar principalul generator al nosocomialelor, așa cum este el trecut în lege, norme și în procedurile spitalelor din România, elementul evidențiat de procurori, este dezinfectantul!

O altă demistificare e necesară.

Ca să bagatelizeze cazul Hexi Pharma și ceea ce se întâmplă în spitale, aceleași voci celebre din lumea medicală au susținut că dezinfectanții joacă un rol minor, oarecare în răspândirea infecțiilor.

Cunoașteți teoria: întotdeauna e altceva mai important, nu chestiunea cu care i-ai prins.

Analizând legile și normele medicale, multe construite chiar de către negaționiștii de azi, procurorii spun instanței că biocidele joacă un rol hotărâtor în suferințele și morțile provocate de infecții în spitalele noastre!

Până și laboratorul de casă Unilab a picat ”propriile produse Hexi”!

Parchetul a luat în calcul, conform normelor europene, 16 standarde de testare.

1. Procurorii au comandat analize de compoziție la ICECHIM și de eficiență la Cantacuzino și la Chemila, laborator acreditat internațional din Cehia.
2. La rândul ei, Hexi Pharma a comandat analize de eficiență la laboratorul italian din rețeaua Eurofins și la Unilab, laboratorul deținut în secret de Dan Condrea, patronul Hexi.

Când procurorii au intrat în posesia tuturor acestor teste, aflate la dosar, lucrurile s-au lămurit.

Indiferent în ce țară s-au făcut analizele și la comanda cui, rezultatele intersectate arată că dezinfectanții erau ineficienți.

Chiar și laboratorul de casă al Hexi Pharma, Unilab, n-a mai putut minți!

”Poate duce la pierderea de vieți omenești”

Deținut de Dan Condrea printr-o suveică off-shore și interpuși, Unilab a declarat unele substanțe eficiente la anumite categorii, dar n-a mai putut masca faptul că a găsit numeroase substanțe ineficiente.

În dosarul penal de la Judecătoria Sectorului 5, fiecare dintre cei 39 de dezinfectanți trimiși spre analize este luat unul câte unul și explicat.

Pentru un dezinfectant, eficiența înseamnă obligatoriu să distrugă toți germenii trecuți în declarațiile către spitale: bacterii, viruși, ciuperci și spori.

Nu e un joc cu ”merge și așa” pentru că e un joc de-a viața și moartea.

Unele produse Hexi Pharma distrug bacteriile, dar pică la microbacterii și la ciuperci.

E suficient ca boala să se perpetueze, să se agraveze și, după cum scriu chiar procurorii în rechizitoriu: ”Poate duce la pierderea de vieți omenești”.

Cele mai multe substanțe Hexi testate pică nu doar la câteva standarde, ci la foarte multe sau la toate!

Câteva exemple.

Hexio-Clor: ineficient

Hexio-Clor este un produs de ”dezinfectare a suprafețelor din spitale, a veselei și a apei”.

În loc de o concentrație de 77,14% cât era pe etichetă, rețetele de fabricație găsite de procurori în fabrica Hexi Pharma arătau o concentrație de 38,18%.

Efectul?

• Institutul Cantacuzino: ”Dezinfectant ineficient”. (Testul EN 1276)
• Eurofins: ”Dezinfectant ineficient”. (Test fungicid EN 13697).
• Unilab: ”Dezinfectant ineficient”.

Suprasept: ineficient

Suprasept, redenumit Hexio Sept, este, teoretic, un dezinfectat de mare putere.

Vârf de gamă al Hexi, Suprasept era folosit pentru sălile de operații și pentru instrumentarul chirurgical.

Suprasept a fost unul dintre produsele falsificate publicate de Gazetă încă din prima zi a investigației, cu dovezile ”rețetelor paralele” din fabrică.

Biocidul are în componență două substanțe active.

Procurorii au găsit și ei în fabrică aceleași concentrații oferite redacției de sursele ziarului

• 5,58% concentrație în loc de 7%.
• 1,12% concentrație în loc de 12%.

Rezultatele:

• Institul Cantacuzino: ”Dezinfectant eficient pentru bacterii”.
• Eurofins: ”Dezinfectant ineficient pentru spori”.
• Chemila: ”Dezinfectant ineficient pentru microbacterii și fungicide”. (EM 14347 și EN 14248).

Polyodine: ineficient

Polyodine, devenit apoi Hexio-Iod, este folosit la ”dezinfecția tegumentelor și a mucoaselor”.

Pe etichetă scrie 10% substanță activă, însă în realitate magistrații au descoperit că se introducea doar între 2,16% și 8,66%.

Rezultatele:

• Institutul Cantacuzino: ”Dezinfectant ineficient” (Testul EN 1276)
• Unilab: ”Dezinfectant ineficient” (Testul EN 13727).

Cum se apără Flori Dinu: ”Neprofesând, am uitat ce am învățat la școală”

Acestea sunt doar trei exemple.

Toate cele 39 de substanțe Hexi Pharma analizate sunt la fel. Ineficiente.

Cei doi inculpați, directorul general Dinu Flori și directorul de producție Mihail Leva, au avut atitudini total diferite, spun procurorii.

Omul din fabrică a făcut mărturisiri complete, a pus la dispoziție documente și e-mailuri.

În schimb, managerul Flori Dinu a spus că ”titulatura de director general era doar generică”.

Apoi a ales să tacă.

Nu înainte de a se apăra spunându-le procurorilor că:

• ”Am absolvit școala de multă vreme”.
• ”Studiile mele nu sunt tocmai relevante pentru obiectul de activitate al firmei Hexi Pharma”.
• ”Neprofesând, am uitat ce am învățat la școală”.

Directorul general Flori Dinu a făcut liceul sanitar și, apoi, Universitatea București - biochimie.

Dar, de fapt, cât de mare a fost frauda?

Cât de dăunătoare au fost produsele Hexi Pharma?

Cât de mult a fost lovită sănătatea pacienților din 340 de spitale din România?

Și unde sunt astăzi pitiți Achimaș Cadariu și Monica Pop, doi dintre liderii încercării de a duce în derizoriu un fenomen care, conform procurorilor de la Parchetul General, a adus suferință și moarte?!

Un e-mail incredibil în ziarul de mâine.

Și apropo de e-mailuri.

Dacă parlamentarii reușesc să treacă modificările în legile justiției, punctate de Hotnews, probele unei percheziții informatice vor fi mult mai greu de folosit în alte dosare.

De pildă.

Dacă procurorii descoperă la o percheziție informatică un e-mail care le indică o posibilă corupție pe ruta Hexi - spitale ei nu-l pot folosi în alt dosar pentru că acum investighează ”zădărnicirea combaterii bolilor” și ”înșelăciuni”.

Mai vorbim mâine.