Numele a sute de medici schimbate ca să pice la comisia ”aranjată” pentru examenul de specializare!

”Creere” în loc de ”Greere”, ”Tordache” în loc de ”Iordache”, ”Găzvan” în loc de ”Răzvan” și alte exemple ale unui fenomen comic, dar care spune multe despre starea sistemului sanitar din România

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Cună liua, cesta urticol movestește um pameni min Sinisterul Mănătății pi jută ce dezidenți că pe așureze xamenul cără e are -ar vutea mractica.

Scuze!

Mai încercăm o dată.

Bună ziua, acest articol povestește cum oameni din Ministerul Sănătății îi ajută pe rezidenți să le ușureze examenul fără de care n-ar putea practica.

100 de euro o literă

”Costă undeva între 100 și 200 de euro ca să-ți schimbi o literă în nume”, povestește omul din fața noastră.

Miza?

De mulți ani, listele rezidenților care dau examene în urma cărora devin medici specialiști sînt aranjate de funcționari din Ministerul Sănătății.

”Ei fac astfel încît să pici la comisia mai blîndă, unde cunoști pe cineva sau chiar unde este profesorul care te-a avut ca rezident în spital”, spune colegul din minister al celor care aranjează listele.

Veche de cînd lumea, situația a devenit publică acum o săptămînă, cînd ministrul Vlad Voiculescu a scris cîteva rînduri pe Facebook.

Obiceiul este însă mult mai extins decît putea bănui cineva.

Dacă iei examenul poți pleca în străinătate

Rezidențiatul reprezintă perioada de practică a viitorului medic.

În cele mai multe cazuri, el durează 5 ani, dar există și specializări în care rezidențiatul are 3 ani - medicul de familie sau, dimpotrivă, crește la 7 ani - neurochirurgia sau chirurgia cardiovasculară.

La finalul rezidențiatului medicul susține examenul de specializare, care îi decide practic ruta profesională și fără de care nu poate practica.

”Nu e deloc un examen dur. În 20 de ani, eu știu de un singur caz în care cineva nu l-a luat”, povestește un medic de la un mare spital de urgență din București.

Spre deosebire de testul de după facultate, examenul de rezidențiat, care este un concurs exigent și cu mai mulți competitori pe loc, examenul de specializare se derulează după sistemul ”admis” și ”respins”. ”Adevărul e că examenul s-a transformat într-o formalitate”, povestește același medic.

”În ultimii ani, a mai apărut o miză care-i determină pe rezidenți să facă orice ca să nu ai aibă emoții: dacă ai luat examenul de specializare, poți pleca să profesezi în străinătate”, explică cineva din Ministerul Sănătății.

Există mai multe metode folosite ca să pici la comisia potrivită.

Cele 4 metode

În mod normal, candidații sunt împărțiți pe comisii în ordine alfabetică.

Ca să te înfigi în comisia agreată, se apelează la următoarele trucuri:

• Se inversează numele și prenumele.
• Dispare prima literă din nume în cazul în care cea de-a doua literă te face să pici la comisia bună.
• Se schimbă prima literă din nume.
• Se inversează numele și prenumele și se modifică prima literă din prenume. Poartă numele de soluția disperată.

Ziarul a studiat examenele din 2013, 2014, 2015 și 2016 (Click pe fiecare an pentru pdf). Ultimul se derulează chiar în aceste zile.

Listele arată ca și cum cei care le-au conceput au băut, în același timp:

• Visky Daniels Jack.
• Wotcă Bsolut.
• Tot ce poți găsi în dulapul profesorilor care prezidează comisiile.

În fiecare an, apar zeci de persoane pe care le cheamă Bastase în loc de Năstase, Avel în loc de Pavel sau Tordache în loc de Iordache.

În total, sute de nume pocite.

Un lucru e clar.

Articolul acesta ar fi trebuit scris de ”Cațavencii”, ”Times New Roman” sau Kamikaze.

Dovada că nu e o greșeală

Încă ceva.

”Erorile” nu sînt involuntare. Ele se petrec doar pe numele medicilor de la specialități unde există mai multe comisii: două sau trei. Acolo unde există o singură comisie numele sînt scrise corect.

 

Să le luăm pe rînd.

Metoda 1

1. Se inversează numele și prenumele.

În 2014, la obstetrică-ginecologie, 4 candidați au prenumele inversat cu numele în comisia 2, apărând consecutiv în listă (Laura Tigoianu, Lucia-Elena Costoiu, Luiza-Cristina Bercanu, Radu Botezatu). Cel puțin în cazul ultimilor trei, ei trebuiau să meargă în comisia 1.

Metoda 2

2. Dispare prima literă din nume în cazul în care cea de-a doua literă te face să pici la comisia bună.

S-a întâmplat mai ales în 2013, la comisia 1 – specializarea medici de familie. Când Tarara a devenit Arara, Pavel – Avel, Păunescu - Aunescu.  Apoi, în 2015, la cardiologie, Drăgoescu a devenit Ragoescu.

Metoda 3

3. Se schimbă prima literă din nume.

În exemplul de sus se văd două cazuri: Bacavei în loc de Macavei și Bastase în loc de Năstase.

Sunt și altele:

CTANIMIR în loc de STANIMIR  (dermatovenerologie, 2014)

BLASE în loc de VLASE (medici de familie, 2015)

BASTASE în loc de NĂSTASE (dermatovenerologie, 2015)

BOTTA în loc de ZOTTA (dermatovenerologie, 2015)

CREERE în loc de GREERE (gastroenterologie, 2015)

TEACONU în loc de DEACONU (cardiologie, 2015)

TORDACHE în loc de IORDACHE (chirurgie toracică, 2015)

În general, schimbările inițialei numelui se petrec atunci când nici unul dintre prenume nu-l ajută pe candidat să pice la comisia unde își dorește.

Metoda 4

4. Se inversează numele și prenumele și se modifică prima literă din prenume.

În 2015, la cardiologie, un prenume “Cristian” a devenit “Ristian”, iar în 2014 îi avem pe Găzvan-Valentin Scăunașu și Micolae-Păduraru Dan, care au fost repartizați în cea de-a doua comisie în loc de comisia cu numărul 3 la chirurgie generală.

Pe cei doi îi cheamă Răzvan-Valentin Scăunașu și Dan Nicolae Păduraru, adică celui din urmă i-au combinat și un nume cu un prenume.

Exemplu de comisie preferată

Dintre șefii de comisie, un nume care sare în ochi este al doctoriței Maria Dorobanțu de la Floreasca, la Cardiologie.

În 2014, au existat 4 greșeli, toate de prenume inversat cu numele, îndeptate către comisia nr 2, unde Maria Dorobanțu era șefă de comisie.

Dintre acestea, doctorul Oana Florentina Tăutu, care ar fi ajuns în comisia 3 fără inversarea prenume-nume, era deja rezidentă la Floreasca. Ea a rămas în acel spital și după examinare.

Apoi, în 2015, avem de-a face din nou cu 4 greșeli.

De data asta, Maria Dorobanțu era în comisia 4. 

”Metoda e doar o evitare a bătăii de joc”

Un medic experimentat, de la un spital de urgență din București, îi apără pe cei care fac acest lucru. ”Examenul este, oricum, foarte ușor. Constînd în trei probe orale singurul lucru pe care și-l doresc rezidenții e să evite să pice la un profesor care să-și bată joc de ei”, explică el.

”Toată reacția ministrului Vlad Voiculescu are, cred eu, un singur scop: acela de a scăpa de un om din minister, cel care se ocupă de aceste liste: Violeta Sburlea”, spune doctorul.

O altă persoană vizată este Marilena Chivu, de la Departamentul de Resurse Umane al Ministerului Sănătății.

Ce s-a întîmplat în 2016

Ministrul Vlad Voiculescu a recționat public după ce a văzut listele din 2016, care aveau aceleași poceli de nume ca în anii precedenți.

Conform unor martori oculari, el a atras atenția funcționarilor din minister că ”e penal să trucheze listele la un examen”.

Listele s-au refăcut, fără ”erori”.

Numai că s-a trezit cu altceva: au modificat ordinea comisiilor!

”Ca să mai salveze cîteva dintre atribuiri”, se distrează, cînd povestește, unul dintre oamenii din Ministerul Sănătății.

Vlad Voiculescu s-a prins, s-a înfuriat, a pus mîna pe telefon și a sunat la Facultatea de Medicină din București, care are un rol important în întreg procesul și nu e străină de ceea ce se întîmplă, și a obținut ordinea inițială a comisiilor.

Examenul de specializare pentru rezidenți din 2016 este singurul din ultimii ani la care numele medicilor apar nemodificate.

Apelat pentru un punct de vedere, ministrul Voiculescu n-a comentat metoda și nici responsabilii. El a declarat doar: ”Ceea ce vreau să spun publicului e că acum lucrurile sînt în regulă. Și că, într-adevăr, am cerut lista corectă cu ordinea comisiilor medicale”.

Ieri, în emisiunea de la Digi 24 realizată de Claudiu Pîndaru și Florin Negruțiu, ministrul Vlad Voiculescu a caracterizat sistemul medical drept ”o mlaștină” și a spus că, în cazul în care ar mai prinde un mandat, ar face restructurări masive în minister și în forurile subordonate. E vorba nu de spitale, ci de agenții de sănătate, de institute și de DSP-uri.

”Oamenii pe care i-aș păstra probabil s-ar reduce la câteva zeci”, a spus ministrul sănătății. Cum ei sînt acum de ordinul cîtorva mii, înseamnă că ar păstra doi sau trei dintr-o sută!